Avocat pentru arest preventiv în București

    Procurorul solicită arestarea preventivă sau măsura a fost deja dispusă?Arestarea preventivă este cea mai severă dintre măsurile preventive prevăzute de Codul de procedură penală.Apărarea trebuie pregătită în raport cu motivele concrete invocate, situația probatorie și posibilitatea aplicării unei măsuri mai puțin severe.

    Mă ocup personal de dosar

    5,0 din 29 de recenzii Google

    Avocat Bogdan Lamatic, drept penal București
    Avocat Bogdan LamaticBaroul București · 18+ ani experiențăLegal 500 · White-Collar Crime

    În ce situație ești acum?

    Urmează propunerea de arestare?

    Apărarea trebuie pregătită înainte de termen: motivele invocate de procuror, probele de la dosar și argumentele pentru o măsură mai puțin severă se analizează acum, nu după pronunțare.

    Arestarea a fost deja dispusă?

    Verificăm ce cale procedurală mai este deschisă: contestația, apărarea împotriva prelungirii, verificarea periodică a măsurii, revocarea sau înlocuirea cu o măsură mai ușoară.

    O persoană apropiată este reținută și urmează propunerea de arestare? Mă poți contacta tu chiar dacă nu ai toate actele dosarului.

    Ce analizez la o propunere de arestare preventivă

    • motivele concrete invocate pentru arestare;
    • condițiile generale ale măsurilor preventive;
    • condițiile speciale ale arestării preventive;
    • probele relevante disponibile;
    • existența riscurilor procesuale invocate;
    • circumstanțele personale, familiale și profesionale;
    • proporționalitatea măsurii;
    • posibilitatea aplicării unei măsuri mai puțin severe.

    Obiectivul apărării poate fi, în funcție de situația concretă: respingerea propunerii, aplicarea controlului judiciar, măsura arestului la domiciliu sau o altă soluție permisă de lege.

    Ce trebuie să-mi spui când mă suni

    Spune-mi 4 lucruri:

    • persoana este reținută sau deja arestată?
    • când este termenul?
    • ce Parchet sau instanță are dosarul?
    • ai încheierea, citația sau alte acte?
    Nu ai toate actele? Sună oricum.

    În ce condiții poate fi dispusă arestarea preventivă?

    Pe lângă condițiile generale ale măsurilor preventive prevăzute de art. 202 CPP, art. 223 CPP cere să existe probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana a săvârșit o infracțiune și unul dintre cazurile de mai jos:

    • Sustragerea de la urmărirea penală sau de la judecată. Se invocă riscul ca inculpatul să fugă, să se ascundă ori să nu se prezinte la chemările organelor judiciare. Apărarea arată legăturile stabile cu locuința, familia și activitatea profesională.
    • Influențarea probelor sau a martorilor. Se susține riscul de a ascunde, distruge sau altera mijloace de probă ori de a determina un martor să nu spună adevărul. Contează dacă probele au fost deja administrate sau ridicate.
    • Presiuni asupra persoanei vătămate. Se invocă riscul de a exercita presiuni asupra persoanei vătămate sau asupra membrilor familiei acesteia. Trebuie verificat dacă acest risc este susținut de date concrete din dosar.
    • Riscul săvârșirii unei noi infracțiuni. Se ia în calcul pregătirea sau săvârșirea unei alte infracțiuni. Antecedentele și conduita procesuală au aici un rol determinant.
    • Pericolul pentru ordinea publică. Se aplică în cazurile prevăzute de lege, prin raportare la gravitatea faptei, modul de comitere și circumstanțele personale. Nu este suficientă gravitatea abstractă a infracțiunii.
    Chiar dacă un caz din art. 223 CPP este invocat, măsura trebuie să fie necesară și proporțională. Dacă scopul procesual poate fi atins prin control judiciar sau arest la domiciliu, arestarea preventivă nu se justifică.

    Ce se întâmplă la termenul pentru propunerea de arestare preventivă?

    • procurorul formulează propunerea de arestare preventivă;
    • dosarul ajunge la judecătorul de drepturi și libertăți competent;
    • inculpatul este adus în fața judecătorului și este asistat de avocat;
    • se discută în contradictoriu argumentele procurorului și ale apărării;
    • judecătorul poate respinge propunerea sau poate dispune arestarea preventivă ori o măsură alternativă permisă de lege.

    Dacă persoana este reținută, sesizarea judecătorului cu propunerea de arestare preventivă trebuie făcută cu cel puțin 6 ore înainte de expirarea duratei reținerii. În practică, asta înseamnă că apărarea se pregătește în câteva ore.

    Cum contești arestarea preventivă și ce se poate obține?

    Împotriva încheierii prin care s-a dispus, s-a prelungit sau s-a menținut arestarea preventivă se poate formula contestație, în condițiile art. 204-206 CPP.

    • Termenul este de 48 de ore. Este un termen foarte scurt, iar depășirea lui închide această cale de atac.
    • De când curge. De la pronunțare, pentru cei prezenți, și de la comunicare, pentru cei care au lipsit la pronunțarea încheierii.
    • Cine soluționează. Contestația se judecă de judecătorul de drepturi și libertăți sau de instanța ierarhic superioară, în funcție de etapa procesuală.
    • Ce poate decide instanța. Poate respinge contestația și menține măsura sau o poate admite.
    • Ce poate însemna admiterea. Poate duce la respingerea propunerii de arestare, la înlocuirea măsurii cu una mai ușoară și, după caz, la punerea în libertate.
    Dacă ai primit deja încheierea, spune-mi cât mai exact data și ora pronunțării sau comunicării. Niciun rezultat nu poate fi garantat, dar termenul trebuie respectat. Verifică termenul de 48 de ore

    Cât poate dura arestarea preventivă și prelungirea

    Arestarea preventivă este cea mai severă dintre măsurile preventive reglementate de Codul de procedură penală.

    În cursul urmăririi penale, măsura poate fi dispusă inițial pentru cel mult 30 de zile, iar prelungirile sunt supuse condițiilor și limitelor prevăzute de lege. Durata totală în această fază nu poate depăși 180 de zile.

    Regimul aplicabil în camera preliminară și în cursul judecății este distinct și presupune verificări periodice ale măsurii.

    Când procurorul cere prelungirea, apărarea se pregătește înainte de termen: se analizează dacă temeiurile inițiale subzistă, ce probe s-au administrat între timp și dacă au apărut împrejurări noi.

    Revocare și înlocuire - două lucruri diferite

    Revocarea

    Se cere încetarea măsurii. Se invocă faptul că temeiurile care au determinat arestarea au încetat sau că au apărut împrejurări noi relevante pentru legalitatea ori necesitatea măsurii. Dacă cererea este admisă, persoana este pusă în libertate.

    Înlocuirea

    Nu se cere încetarea oricărei măsuri preventive. Se cere ca arestarea preventivă să fie înlocuită cu o măsură mai puțin severă, cum sunt arestul la domiciliu sau controlul judiciar, atunci când aceasta este suficientă pentru scopul procesual.

    Art. 242 CPP reglementează distinct revocarea și înlocuirea. Alegerea cererii potrivite depinde de etapa dosarului și de ce se poate demonstra concret.

    Când poate fi înlocuit arestul preventiv cu arest la domiciliu sau control judiciar?

    Art. 242 CPP permite înlocuirea arestării preventive cu o măsură mai ușoară dacă, după evaluarea împrejurărilor cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, această măsură este suficientă pentru realizarea scopului urmărit.

    În practică se argumentează pe conduita din dosar, pe probele deja administrate, pe stabilitatea locuinței și a familiei, pe starea de sănătate și pe orice element care arată că riscurile procesuale pot fi controlate fără detenție.

    Întrebări frecvente

    1. Poate fi respinsă propunerea de arestare preventivă?

      Da. Judecătorul de drepturi și libertăți poate respinge propunerea procurorului dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 202 și art. 223 CPP sau dacă măsura nu este proporțională, și poate dispune, după caz, o măsură mai puțin severă. Nicio soluție nu poate fi garantată.
    2. Cât durează soluționarea contestației?

      Contestațiile în materia măsurilor preventive se soluționează cu celeritate, în termenele scurte prevăzute de art. 204-206 CPP. Durata concretă depinde de instanță și de etapa procesuală, dar aceste cauze au regim de urgență.
    3. Poate familia angaja avocatul pentru persoana arestată?

      Da. Un membru al familiei sau o persoană apropiată poate contacta avocatul și poate încheia contractul de asistență juridică. Mandatul se confirmă ulterior de persoana arestată, la primul contact.
    4. Ce se întâmplă dacă procurorul cere prelungirea arestării?

      Cererea se judecă înainte de expirarea duratei măsurii. Apărarea poate arăta că temeiurile inițiale nu mai subzistă, că probele au fost deja administrate sau că o măsură mai ușoară este suficientă.
    5. Când poate fi revocat arestul preventiv?

      Atunci când au încetat temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut împrejurări noi din care rezultă că măsura nu mai este legală ori necesară, în condițiile art. 242 CPP.
    6. Cine poate dispune arestarea preventivă?

      Arestarea preventivă este în competența judecătorului sau a instanței, în funcție de etapa procesuală. Procurorul poate formula propunerea, însă nu poate dispune el însuși măsura.

    Contact | Evaluare inițială gratuită

    Spune-mi în câteva propoziții ce s-a întâmplat și îți răspund concret care sunt pașii următori. Ofer o primă discuție fără niciun cost, pentru evaluarea situației.

    Resurse oficiale (linkuri utile)

    • Art. 202 CPP - condițiile generale ale măsurilor preventive. (Legislație)
    • Art. 223 și urm. CPP - arestarea preventivă. (Legislație)
    • Art. 204-206 CPP - căile de atac privind măsurile preventive. (Legislație)
    • Art. 241-242 CPP - încetarea de drept, revocarea și înlocuirea măsurilor. (Legislație)